Închirierea unor culoare de înot la bazinul din Circumvalaţiunii se face fără acoperire legală

inot Timisoara

În ediția din 23 mai a ziarului nostru am publicat un amplu articol intitulat „Înotul de performanță, în pericol de înec la Timișoara”, în care prezentam problemele cu care se confruntă antrenorii și sportivii care au adus faimă orașului, în bazinul din Zona Circumvalațiunii, reabilitat cu bani grei din bugetul local și administrat de primărie.

Pe scurt, problemele semnalate de profesorul și antrenorul Ion Bădescu, în sprijinul căruia au venit, printr-un memoriu adresat primarului Nicolae Robu, și 22 de părinți ai tinerilor înotători, erau următoarele: 1. temperatura apei să nu depășească 27 de grade Celsius, deoarece, la volumul și intensitatea efortului pulmonar, copiii se pot sufoca (în prezent apa are 28-29-30 și, uneori, chiar și 31 de grade); 2. intervalul orar alocat antrenamentelor de după-amiază să fie 17-20 (nu 17-19, cum este acum); 3. să nu se mai efectueze activități de mentenanță a bazinului în timpul programului de antrenament; 4. să li se permită sportivilor ca modalitate de recuperare după efort accesul la sauna din cadrul complexului Bega; 5. înotătorii să aibă acces nemijlocit la sala de forță din cadrul complexului Bega.

Primul efect: șicane pentru părinți

Ei bine, au trecut de la apariția articolului și de la depunerea memoriului părinților adresat personal primarului mai bine de două săptămâni, însă nu s-a întâmplat nimic. Nimic în sens pozitiv, evident, căci s-au întâmplat, totuși, niște chestii interesante.

În primul rând, unul dintre cei arătați cu degetul de profesorul Bădescu, administratorul Complexului Sportiv „Bega”, Ștefan Hrib, a dispus scoaterea băncuțelor din sala în care părinții își așteptau copiii să iasă de la antrenament și mutarea lor în altă încăpere, pentru a-i pedepsi, astfel, pentru informațiile pe care aceștia ni le-au furnizat. Ca atare, oamenii așteaptă acum în picioare, fiindcă așa vrea cel care – ne-au spus aceiași părinți – atunci când are vreun amic venit în vizită, i se adresează astfel: „Hai să-ți arăt moșia mea!”. Nu știam că Primăria Municipiului Timișoara are printre angajați și moșieri, dar nu-i niciodată timpul pierdut să afli lucruri noi…

O rectificare „necesară”: nu e vorba de dizabilități, ci de deficiențe

Pe de altă parte, ne-a vizitat la redacție profesorul Petru Baniaș, foarte supărat pentru că „mi-ați stricat imaginea” și decis să-și spună și dumnealui punctul de vedere. Pasajul care l-a iritat pe domnul profesor este, de fapt, una dintre declarațiile inserate în articol aparținând antrenorului Ion Bădescu:

„Mai nou, au apărut ore închiriate. S-a închis bazinul de înot de la Școala Generală nr. 30 și ne-a apărut profesorul Petru Baniaș cu o grupă de copii, cică cu handicap. Ei bine, dacă acei copii sunt handicapați, eu sunt popă. Sunt copii normali, Baniaș face cu ei un curs de învățare a înotului și încasează niște bani. Inițial s-a spus că aici nu se închiriază culoare pentru a se face cursuri contra-cost, dar văd că pentru domnul Baniaș nu e valabil acest lucru. După ce s-a închis bazinul de la Generală 30, alții s-au dus la baze private, dar el a închiriat aici, că e mai rentabil… A început cu vreo patru copii, acum sunt deja 24 și probabil că treaba se va tot dezvolta”.

Ce l-a deranjat atât de tare pe Petru Baniaș? Păi, așa cum am aflat chiar din gura dumnealui, cică Domnia sa n-a susținut niciodată că acei copii pe care îi învață să înoate sunt copii cu dizabilități, ci este vorba atât de copii absolut normali, cât și de „copii care prezintă deficiențe fizice (n.r. se referă la deviații ale coloanei vertebrale), cu care desfășoară activități specifice de inițiere, prevenție și înot terapeutic”.

complex bega

HCL nr. 86/2016

 

Am citat din cererea adresată de Petru Baniaș, în luna februarie, către Primăria Municipiului Timișoara, prin care „solicita închirierea unui culoar la bazinul de înot din complexul Bega în zilele de marți și joi, de la orele 18-19”, pentru activitățile mai sus-menționate. Așadar, dintr-un articol întins pe două pagini de ziar, domnul Baniaș avea de semnalat o lipsă de acuratețe în exprimare a antrenorului Bădescu: nu era vorba de copii cu handicap, ci de câțiva copii cu deficiențe fizice. OK, s-a notat.

A fost sau n-a fost?

Acum, părerea noastră în ceea ce-l privește pe onoratul domn Baniaș este că, dacă tăcea, filozof rămânea. Cu alte cuvinte, dacă te știi cu musca pe căciulă, poate ar fi mai bine să nu faci valuri, dacă tot suntem în domeniul acvatic… Spunem asta pentru că, dacă tot s-a obosit să facă drumul până la redacție, l-am rugat, într-o conversație telefonică prealabilă, pe Petru Baniaș să ne aducă și documentul în baza căruia își desfășoară activitatea la Complexul Sportiv Bega, un contract sau o convenție de prestări servicii încheiate cu primăria.

Doar că dumnealui ne-a adus doar o cerere scrisă de mână (pe care nu ne-a lăsat să o fotografiem, nu știm de ce), hârtia menționată câteva rânduri mai sus, pe care era trecută, tot de mână, în dreapta sus, mențiunea „Se aprobă”, însoțită de o semnătură indescifrabilă, probabil a domnului Mihai Costa, șeful Biroului sport-cultură din cadrul primăriei.

Ne-am luat apoi cu vorba și am uitat să-l mai întrebăm de contract sau convenție, așa că l-am sunat ulterior și l-am întrebat unde e documentul respectiv. Omul a început să se bâlbâie, să ne reproșeze că l-am luat așa, pe nepregătite (deși convenisem înaintea vizitei la redacție că ne va aduce toate documentele), să ne spună că nu-și amintește să fi semnat vreun contract, pentru ca, în final, să ne spună: „Mergeți, vă rog, la primărie, să îi întrebați pe cei responsabili despre actele pe care le cereți”.

Pontaj lunar în locul unui contract?!

Așa am și făcut: am trimis o solicitare pe mail-ul primăriei rugând să ni se transmită o copie a contractului încheiat între Primăria Municipiului Timișoara (PMT) și PFA (persoană fizică autorizată) Petru Baniaș având ca obiect închirierea unui culoar la bazinul de înot din Complexul Sportiv „Bega”. Profesorul Baniaș menționase în cererea sa către primărie că este înregistrat la Registrul Comerțului ca PFA, lucru perfect adevărat.

Ieri-alaltăieri ne-a sosit răspunsul primăriei, semnat de șeful Biroului sport-cultură, Mihai Costa. E scurt, dar fabulos, așa că-l redăm integral: „Ca urmare a adresei dumneavoastră prin care ne solicitați informații conform Legii 544/2001, vă informăm că nu există încheiat un contract între Primăria Municipiului Timișoara și PFA Baniaș I. Petru. Având în vedere închirierea temporară a bazinului de înot de către PFA Baniaș I. Petru, factura de plată se emite în baza unui pontaj lunar aprobat de către dl. Hrib Ștefan, responsabilul bazinului de înot din cadrul Compartimentului Administrare Baze Sportive și însușit prin semnătură de către dl. Baniaș Petru, reprezentant al PFA Baniaș I. Petru. Tarifele de folosire a Complexului Sportiv Bega se aplică conform Hotărârii de Consiliu Local nr. 86 din 1 martie 2016”.

Petru Banias

Răspunsul primăriei la solicitarea ziarului

 

Da, am înțeles bine…

Așadar, primăria recunoaște senin că nu are nici un contract încheiat cu profesorul Petru Baniaș și că facturarea se face, cică, în baza unui pontaj lunar (?!).

Mihai-Costa

Mihai Costa, șeful Biroului sport-cultură

din cadrul Primăriei Timișoara

 

Pentru mai multă siguranță că nu înțelegem noi greșit și că primăria chiar aia a vrut să spună, l-am sunat pe semnatarul adresei, Mihai Costa și l-am rugat să ne explice, o dată în plus, cum stau lucrurile. Amabil, de ce să nu recunoaștem, omul ne-a explicat cum vede el problema:

„Vă explic, ca să terminăm subiectul ăsta, că e un subiect minimal pentru activitatea noastră. La închirierile temporare nu se face contract, nu vorbim de un contract de lungă durată. Are o solicitare, i-am aprobat-o, în baza acelei solicitări de un culoar sau două pe săptămână, se încheie un pontaj pe care și-l asumă el și noi. Și în baza pontajului se facturează. Pentru dumneavoastră e important că n-am încheiat contract, că nu înțeleg?! Domnul Baniaș ne plătește nouă un tarif în baza unei solicitări la care ne-am dat acordul. N-am făcut contract, pentru că este vorba de o durată scurtă. Suma pe care o plătește este cea stabilită prin hotărâre de consiliu local, n-o știu din memorie, o știu colegii mei”.

bazin Circumvalatiunii

În bazinul din Circumvalațiunii se derulează afaceri dubioase

Cine-i angajatul, cine-i angajatorul?

Bun, să le luăm pe rând. În primul rând, înțelegem dorința domnului Costa de a bagateliza chestiunea, doar că nouă subiectul nu ni se pare deloc unul minimal. Apoi, în care lege scrie că, dacă este vorba de o durată scurtă, primăria nu trebuie să încheie contract, ci poate desfășura o relație de afaceri cu un PFA doar în baza unei solicitări și a unui pontaj lunar?! Și încă ceva: ce înseamnă „durată scurtă”? O lună, două, trei, un an?

Apropo de pontajul cu pricina, ăsta iese din start din discuție, fiindcă un pontaj se întocmește exclusiv de către angajator pentru angajat, pentru evidența orelor de muncă, or domnul Baniaș nu este angajatul primăriei. Sau e?! Și cum vine asta: PFA Petru Baniaș declară că a venit X ore la bazin, administratorul Ștefan Hrib zice că așa e, iar primăria taie factura? Super! La urma urmei, se pare că avea dreptate administratorul complexului sportiv atunci când își invita oaspeții să-i admire „moșia”, că numai și numai de dumnealui depinde ce sumă îi facturează primăria PFA-ului Petru Baniaș…

HCL-ul invocat și raportul primarului spun altceva

Râdem, glumim, dar ițele afacerii dubioase de la bazinul din Circumvalațiunii sunt încurcate rău. Nu de alta, dar ceea ce susține șeful Biroului sport-cultură nu are absolut nici o acoperire legală. Iată ce spune articolul 5 din HCL 86/2016 invocată chiar de domnul Mihai Costa în răspunsul său: „Municipiul Timișoara, prin compartimentul de specialitate, va încheia cu fiecare solicitant în parte, după caz, un contract pentru punerea la dispoziție a bazelor sportive”.

Nu scrie nicăieri în acea hotărâre nici un cuvânt despre pontaje lunare pentru închirieri temporare. De asemenea, în raportul primarului pe anul 2015, la capitolul „3.2. Relaţiile cu beneficiarii, programarea desfăşurării activităţilor sportive şi asigurarea asistenţei de specialitate”, scrie printre altele:

raport primar

Raportul primarului pe 2015

 

„Bazele sportive au fost puse la dispoziţie cu titlu gratuit pentru structurile sportive asociate cu Municipiul Timişoara, iar pentru alţi beneficiari s-au încheiat convenţii de prestări servicii în baza tarifelor de închiriere aprobate”. Sigur, e raportul pe anul trecut, dar procedurile au rămas aceleași. La final, o întrebare retorică: oare câte afaceri de genul acesta, pe bază de „pontaje lunare”, mai are Primăria Timișoara?!


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 thoughts on “Închirierea unor culoare de înot la bazinul din Circumvalaţiunii se face fără acoperire legală

  1. in loc sa se faca bazine intr-un oras de ca. 300000 de locuitori cit are Timisoara, ele se inchid si asa apar certuri din astea absurde.
    din banii aruncati pe fereastra la fotbal se puteau face intre timp mai multe bazine nu unul.

  2. domn ziarist vezi ca nici prof. Badescu nu este cuser cum spun evreii…sub paravanul performantei in orele alocate antrenamentelor de performanta face la greu contra cost cursuri de initiere..si pentru ca este un tip inventiv plata se face direct in contul asociatiei sportive pe care o detine in cont bancar…150 ron daca va intereseaza suma..deci hai sa nu mai fim ipocriti…intrebati-l si cam cate luni e plecat pentru activitati ,,recreative”gen ski in Austria contra cost sau activitati la mare tot contra cost din iunie pana in octombrie dispare de la bazin apoi face o pauza consistente si in perioada ianuarie martie dedicata sezonului de ski

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *