Imagini rare de pe şantierele arheologice care au „dezvelit” cea mai mare fortificaţie dacică din vestul ţării

sarmisegetusa

Aproape în fiecare an din ultimele două decenii, Sarmizegetusa Regia a fost cercetată „pe bucăți” de arheologi.

Cele mai multe dintre campanii au fost coordonate de specialiștii de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca și Universitatea „Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca, cu implicarea Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva. Arheologii Ioan Glodariu, Gelu Florea, Adriana Rusu-Pescaru, Florin Stănescu, Liliana Suciu, Răzvan Mateescu, Paul Pupeză, Corina Toma, Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu și Cristina Bodó au făcut parte, de cele mai multe ori, din colectivele care au participat la săpăturile arheologice.
sarmisegetusa1

Imaginile de pe șantierele sitului au fost publicate de Institutul Național al Patrimoniului în Cronica cercetărilor arheologice din România și dezvăluie ce se ascunde sub iarba și pământul care acoperă în prezent o parte din așezarea antică Sarmizegetusa Regia, așa cum nu mai poate fi văzută de turiști decât în fotografiile rare.
sarmisegetusa2

Cei care accesează rapoartele preliminare de cercetare arheologică, publicate pe pagina Institutului de Patrimoniu, pot afla detalii despre tot ceea ce au descoperit specialiștii pe șantierele Sarmizegetusei Regia începând din anul 1983. Poate părea surprinzător, dar deși unele dintre săpături au fost efectuate în locurile unde braconierii de comori au găsit tezaurele valoroase de brățări și monede antice din aur, arheologii nu au avut norocul acestora. În schimb, bogăția artefactelor scoase a lumină din fosta capitală a Regatului dac rămâne, chiar și fără aurul furat, impresionantă.
Iată câteva dintre rezultatele cercetărilor arheologice derulate în ultimele trei decenii la Sarmizegetusa Regia, potrivit rapoartelor preliminare publicate pe site-ul Cronicii cercetărilor arheologice din România, cronica.cimec.ro:

1983 – 1992

Dealul Grădiştii – Sarmizegetusa Regia: la fortificaţie s-au stabilit traseul zidului de incintă dacic, proporţiile extinderii ei după 106 şi s-a cercetat valul roman care porneşte de la poarta de sud. În zona sacră s-a descoperit intrarea în sanctuarul mare circular şi s-au făcut precizări sratigrafice şi cronologice.

sarmisegetusa5
1997

Cercetările la Sarmizegetusa Regia din anul 1997 au avut ca obiectiv finalizarea săpăturilor din anii precedenţi pe terasele VII B, VIII A şi de Sub Baie. Pe prima terasă, unde s-au descoperit hambare dacice, ultimele două secţiuni şi o casetă au demonstrat că intervenţia romană (după cucerirea capitalei dacice) a fost de anvergură, încât reconstituirea planurilor hambarelor din lemn cu baze din blocuri de calcar este imposibilă. Dintre fragmentele ceramice s-au remarcat, prin frecvenţă, cele provenite de la vase inspirate din cele celtice de tip situla.

sarmisegetusa3

VEZI MAI MULTE AICI


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *