Era un copil ca toţi ceilalţi din comuna Becicherecu Mic când, la doar nouă ani, a citit în revista „Cutezătorii” un articol în care actorul Ilarion Ciobanu spunea: „Eu întotdeauna am visat să mă fac marinar”. A fost monetul în care s-a decis asupra carierei sale. Acum, Constantin Niţă, la 43 de ani, a ajuns comandant secund pe tancuri petroliere.
La nici 14 ani a ajuns la Constanţa, la Liceul militar de marină. Nu i-a fost greu să se obişnuiască cu viaţa cazonă şi spune că doar primele două luni au fost mai dificile: „Eram doar nişte copii şi ne trezeam dimineaţa la 5,45. În afara orelor de teorie, am învăţat de o mulţime de lucruri. Am trecut prin toate etapele, am făcut noduri marinăreşti, am spălat puntea şi am fost şi veselar. După terminarea liceului, am dorit să-mi continui studiile la marina civilă, dar nu s-a putut, pentru că trebuia să-mi plătesc şcolarizarea din timpul liceului. Aşa că am aplicat la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” la marina militară”.
A fost mereu un elev şi un student foarte bun, pasionat de fizică. După terminarea academiei a lucrat, timp de doi ani, ca locotenent, la Mangalia, pe o vedetă torpiloare. În 1997 a plecat din armată din cauză ca salariile erau foarte mici şi pentru că era foarte departe de casă. S-a întors în comuna natală, unde o perioadă a lucrat ca administrator la o fermă de bovine şi ca învăţător suplinitor, însă în tot acest timp a făcut cursuri de conversie pentru marina comercială.
Pentru un necunoscător, acele cursuri de conversie pot părea inutile, dar ele sunt necesare, deoarece toate navele au probleme de stabilitate. „Pe un vas militar, centrul de greutate este stabilit clar, în schimb, pe unul comercial, acesta trebuie calculat”, spune comandantul secund din Becicherecu Mic, adăugând: „După terminarea cursurilor am mai zăbovit doi ani, pentru că România nu mai avea flotă comercială. Din 1999, m-am angajat pe nava Breaza, ca ofiţer 3 şi făceam curse între Italia şi America de Sud, respectiv Argentina şi Brazilia”.
Valuri uriaşe şi rău de mare
A trecut prin multe. La două zile după ce uraganul Katrina a cauzat distrugeri masive în SUA a ajuns cu nava în acele locuri. Îşi aminteşte de valuri marile pe care marinarii le numesc hulă, pentru că nu sunt generate de vânt. Constantin Niţă spune că şi acum, după atâţia ani de când navighează, mai are rău de mare. Prima dată i s-a întâmplat pe Bricul „Mircea”, unde tangajul e mare. Dar, spune marinarul, şi acum, când este obosit, mai are stări de ameţeală.
Urmărit de piraţi
Era la sud de Nigeria şi era în cartul de dimineaţă, când pe ecranul radarului a văzut un punct roşu ce se îndrepta spre vasul în care se afla afla. „Era o navă care se îndrepta spre noi, avea drum de coliziune. Am făcut manevra de evitare şi m-am aşteptat să treacă la o distanţă de siguranţă de 1- 1,5 mile marine, însă ambarcaţiunea a mai executat o manevră, venea în apropiere. Am anunţat comandantul, care în 10 secunde a fost prezent pe punte. S-a dat alarma, imediat echipajul s-a blocat pe punte, ţinând legătura prin telefon cu cei de la compartimentul maşini. Urgent am luat direcţia spre larg. Schimbându-ne drumul, nava a început să ruleze şi s-au format hule, care i-au împiedicat pe piraţi să ne atace”, povesteşte comandantul secund.
El spune că, la ora actuală, piraţii sunt bine organizaţi, au aparatură modernă şi o nava de unde îşi coordonează mişcările, numit şi vas-cazarmă. Pentru abordaj lansează bărci de viteză, dar care, din cauza valurilor mari formate, nu s-au putut apropia de nava pe care se afla Constantin Niţă.
Cu vaporul prin lume
Se spune că eşti marinar adevărat numai dacă ai trecut de strâmtoarea Magellan şi dacă ai ajuns în Cuba. Constantin Niţă nu a avut şansa să ajungă în ţara lui Fidel Castro, însă speră că va veni şi acel timp. L-am întrebat de ce în Cuba. Ne-a spus că e un loc cu femei frumoase şi ţigări bune de foi.
A văzut multe locuri din lume, din Africa şi Asia, până locuri exotice din din America şi Europa şi speră să ajungă şi pe alte meleaguri. Îşi iubeşte meseria, care e destul de bine plătită. Un simplu marinar poate câştiga între 1.300 şi 2.000 de euro pe lună, iar un comandant de vas petrolier, de la 8.000 la 13.000 de euro.
