La sfârşitul anului 2015, reţeaua rutieră din Timiş a depăşit, pentru prima dată în istorie, cota de 3.000 de kilometri, fapt care consolidează prima poziţie ocupată de cel mai vestic judeţ al ţării la nivel naţional.
Fapt îmbucurător, în câştigul de reţea rutieră de care a avut parte Timişul se numără şi cei 25,6 kilometri de autostradă inauguraţi în acest an, performanţă care compensează, însă, doar parţial neplăcerea de a deţine încă sute de kilometri de drumuri de pământ şi piatră. O bună parte a acestei situaţii – care constituie, la urma urmei, reversul medaliei de judeţ cu cea mai mare reţea de drumuri din ţară – se datorează, cu adevărat, „grelei moşteniri”: câmpia mlăştinoasă, dar şi zonele de dealuri semiaride şi, respectiv, arealul montan au frânat generaţii la rând procesul de modernizare rutieră, mai mult de jumătate din reţeaua actuală beneficiind pentru prima oară de asfalt abia în ultimele trei decenii.
Efortul de modernizare s-a accelerat uşor în ultimii ani, fiind încă sub necesităţi, dar, cel puţin atât cât se întrevede în prezent din evoluţia viitoare a economiei, tendinţa va continua semnificativ şi în acest an.
Astfel, printre angajamentele ferme de aducere a căilor de transport rutier la standarde civilizate se numără tronsonul de opt kilometri ai drumului comunal dintre Giulvăz şi Crai Nou (pentru care s-a semnat deja contractul de finanţare), drumul de legă- tură dintre satul Ferendia şi cătunul Colonia Maghiară (pe care au demarat deja lucrările), drumul de legătură dintre centrul comunal Ghilad şi satul aparţinător Gad (lung de 12 kilometri, care are proiectul finalizat), dar şi drumul tehnic, de beton, dintre Parţa şi DN 6, care va fi acoperit cu îmbrăcăminte asfaltică pe toată lungimea sa.
Sursele de finanţare ale acestor tronsoane, dar şi ale celorlalte propuse de autorităţile comunale pentru modernizare în acest an, sunt diferite: fie de la bugetele locale, fie prin diverse programe guvernamentale specifice, însă, deocamdată, nu şi din fonduri europene.
Din păcate, Timişul se va confrunta în continuare şi cu problema gestionării a peste 600 de kilometri de drumuri nemodernizate, unele – aşa cum este cazul tronsonului de 5,5 kilometri dintre Diniaş şi Sânmartinu Sârbesc – pregătindu-se abia în acest an de pietruire.
