Una dintre recentele realizări subliniate de executivul Primăriei Timișoara este sosirea unui nou tramvai de tip Armonia în depoul RATT. Aceasta înseamnă că, în patru ani, au fost modernizate și aduse la standardele secolului XXI trei tramvaie, adică mai puțin de unul la 16 luni.
În urmă cu cinci ani, fosta conducere a municipalității timișorene propunea achiziționarea de tramvaie noi, pe baza unui împrumut, care, conform datelor furnizate de oficiali la vremea respectivă, ar fi crescut gradul de îndatorare a orașului la 19,63 la sută, față de 30 la sută, cât reprezintă maximul admis.
Se estima atunci că împrumutul luat anterior pentru autobuzele și troleibuzele noi ar fi fost complet achitat în 2015, iar cel luat pentru tramvaiele noi ar fi început să fie plătit din 2016, în condițiile acordării unei perioade de grație. Prețul de 1,5-2 milioane de euro pentru un tramvai nou le-a părut, totuși, exagerat unora dintre aleșii locali, ceea ce a dus la discuții înverșunate la ședințele în plen, votul final fiind în favoarea împrumutului.
Uite tramvaiul, nu-i tramvaiul
Conducerea de după 2012 a Primăriei Timișoara a socotit nepotrivită punerea în operă a acestui credit (aprobat, în cele din urmă, de consilierii locali, în 2011), propunând varianta modernizării complete a celor vechi, cu bani de la bugetul local. Pe lângă tramvaiele reabilitate, Timișoara ar fi urmat să aibă și tramvaie noi, de îndată ce achiziționarea acestora ar fi fost posibilă din fonduri europene sau pe măsură ce ar fi fost rambursați banii avansați în 2013 și 2014 în proiectele de modernizare (centrul istoric, reabilitarea malurilor Begăi, refacerea unor artere de circulație și altele). Cam așa sunau previziunile în septembrie 2013, cu trei ani în urmă, când fusese finalizat caietul de sarcini pentru reabilitarea a 30 de tramvaie.
Mijloace de transport din anii ’70
Din această promisiune, până în prezent, timișorenii s-au ales cu trei tramvaie reabilitate, mari și late. De fapt, sunt două, pentru că al treilea se află încă în probe și nu a fost pus în circulație.
Oamenii călătoresc, în continuare, cu tramvaie fabricate în anii 1960-1970, pe care fostul primar Gheorghe Ciuhandu le aprecia, în 2011, ca potențial periculoase pentru siguranța publicului, iar de atunci au mai trecut cinci ani.
Dacă municipalitatea ar fi mers pe varianta împrumutului, în cel mult doi ani, cu toate întârzierile din sistemul de achiziții publice, am fi avut tramvaie noi, iar călătoria cu mijloacele de transport în comun ar fi ajuns în topul preferințelor timișorenilor.
Mai multe autoturisme ar fi rămas prin parcări, în loc să inunde traficul la orele de vârf. În 2013, destinația împrumutului pentru tramvaie a fost modificată, pentru a putea fi asigurate lichiditățile pentru proiectele europene aflate în derulare, o altă necesitate pentru Timișoara. Dacă a fost bine sau nu, rămâne să judece locuitorii urbei, poate în timp ce așteaptă, cu răbdare, în trafic sau în stațiile RATT.
