Cu trei ani în urmă, speologul timişorean Marius Petru Paniti făcea, explorând două peşteri din judeţul Caraş-Severin, o descoperire senzaţională: nişte roci nemaiîntâlnite pe Terra, provenind dintr-un asteroid gigant, probabil cel mai mare care a căzut vreodată pe pământ, pe care l-a botezat „Astrid-Paniti”.
Povestea acestuia, istorisită în paginile cotidianului nostru cu ceva vreme în urmă, fascinantă încă de la începutul în aparenţă datorat hazardului, are o continuare pe măsură, pe care cercetătorul a consimţit să ne-o împărtăşească.
„Poate vă mai amintiţi ce vă relatam data trecută. Ca membru al Clubul de Speologie Prusik din Timişoara, în iunie 2012 pregăteam câţiva învăţăcei în domeniu, ducându-i în expediţii pe Cheile Caraşului. Eram cu şeful meu în echipă când am intrat în peșteră fără echipament speologic. Mi-am stins frontala şi am început să mă rog. Am primit un mesaj foarte clar: . Am decis să urmez îndemnul acelei voci interioare şi, despărţindu-mă de colegii mei, m-am rătăcit şi am fost nevoit să mă târăsc efectiv prin nişte <găuri de şoarece>, privind de jur-împrejur. Iniţial am dat peste un gur, un lăculeț în peşteră din care se poate bea apă, dar când m-am aplecat să-mi astâmpăr setea am observat nişte pietricele strălucitoare, cu aspect de semipreţioase: roşii, galbene, portocalii, negre”, spune Marius Paniti, „Peti” pentru prieteni.
Uimit de culoarea şi textura rocilor respective, găsite într-un loc unde ar fi trebuit să fie doar calcare, speologul şi-a continuat periplul şi a descoperit un peisaj fabulos: o coloană de dimensiuni herculeene, desprinsă parcă de un uriaş şi sudată în fundul peşterii, o altă formaţiune în care părea că ar fi fost trase nişte gloanţe.
„Erau urmele unui meteorit gigant, nemaivăzut”, ne relatează Paniti, adăugând că, după primele roci găsite în 16 iunie 2012, au urmat altele, în interiorul celei de a doua peşteri cărăşene, în luna septembrie a aceluiaşi an.
Formă de bioxid de siliciu unică pe Terra
„De atunci mi-am dedicat cam 80 la sută din timp validării acestei descoperiri. Am discutat cu experţi de la Muzeul de Mineralogie din Napoli, Italia, am trimis mostre de roci unor profesori români de la Universitatea Yale, altor savanţi din Jena (Germania) şi am primit ajutor din partea unei foste colege care conduce un laborator. Din datele pe care le deţin în prezent, ceea ce am descoperit este o formă de bioxid de siliciu unică pe Terra, cu o puritate de 97 la sută şi o duritate pe scara Mohs de 8 – 9,1, ceea ce înseamnă că piatra asta poate fi zgâriată doar de safir, rubin, smarald şi diamant, în vreme ce, la rândul ei, este capabilă să zgârie widia şi topazul. Deşi la început am fost criticat cu vehemenţă de mari speologi şi geologi din România, care au spus că rocile ar fi simple silexuri, duritatea lor îi contrazice. Silexul are o duritate de 5,5 – 6,5, iar cea mai dură formă de bioxid de siliciu de pe Pământ este cristalul de quartz, care urcă la 7 pe scara Mohs. Între timp am discutat cu producători de discuri abrazive de diamant, fabricanţi de maşini şi utilaje din industria extractivă, de forări şi prospecţiuni geologice, de ustensile de uz stomatologic, toţi arătându-se entuziasmaţi de duritatea rocilor cărăşene care concurează cu succes, ca raport preţ-calitate, cu diamantele sintetice folosite în aceste domenii”, spune speologul timişorean, adăugând că, în urmă cu puţină vreme, explorând o nouă zonă carstică a cărei localizare nu doreşte să o dezvăluie, a reuşit să pătrundă în singura peşteră al cărei diametru era mai mare decât circumferinţa trupului lui, pentru a descoperi că şi aici există meteoriţi de aceeaşi natură ca în celelalte două peşteri.
Un cumul de premiere mondiale
„Practic, la circa 85 de kilometri în linie dreaptă de la Cheile Caraşului, am depistat roci din acelaşi strat geologic, cu aceeaşi compoziţie, dar dintr-o arie periferică a impactului provocat de Astrid la cădere, acum 90 – 160 de milioane de ani. Rezervele totale din cele trei peşteri însumează câteva mii de tone de rocă. Dacă s-ar obţine acordurile pentru exploatarea raţională a acestor resurse, după norme care să protejeze mediul, respectiv cele două puncte din Parcul Naţional Cheile Caraşului, dar şi cel de-al treilea, ar fi extraordinar. Oricum, descoperirea în sine reprezintă un cumul de premiere mondiale, în condiţiile în care vorbim de cel mai mare şi cel mai vechi asteroid căzut pe Terra şi găsit, de singurii meteoriţi care să fie adăpostiţi în peşteri şi de o compoziţie nemaiîntâlnită pe Pământ, o formă alotropă de bioxid de siliciu şi silicaţi de fier, mangan, titan şi alte oligoelemente chimice unicat”, punctează Marius Paniti.
Conferinţe de popularizare şi prospecţiuni la faţa locului
El anunţă că va continua să-şi popularizeze descoperirile printr-o suită de conferinţe pe care le va susţine atât în ţară, cât şi în străinătate. „Am fost invitat la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, dar voi avea întâlniri şi cu timişorenii, la Sala şi la Casa Studenţilor.
Sunt vizate şi deplasări peste hotare, la Budapesta, Berlin, Napoli, Bruxelles, New York, Toronto, Salt Lake City şi San Francisco”, afirmă speologul, adăugând că, în vara aceasta, o echipă complexă de speologi, geologi şi mineralogi din Itala va veni să studieze meteoriţii chiar în peşterile în care aceştia se află.
Citeşte şi:
Timişoreanca Oana, cea mai tânără şi dibace viceprimăriţă din Timiş
„Umberto Celentano, directorul Muzeului de Mineralogie al Campaniei mi-a validat teoria pe seama acestor roci, iar cercetătorilor care doresc să aprofundeze subiectul le stau la dispoziţie cu mostre gratuite din aceste pietre speciale şi, desigur, cu toate detaliile care pot fi găsite pe site-ul http://www.asteroid-astrid-paniti.info/. Cert e că, întotdeauna când cineva descoperă ceva, o să treacă prin câteva etape. Iniţial, o să fie considerat nebun. Apoi unii o să se întrebe dacă nu cumva are dreptate. După aceea, teoria lui va fi considerată extraordinară, iar contestatarii de odinioară vor pretinde că i-au fost alături încă de la început”, conchide Marius Petru Paniti.
Citeşte şi:
Tânără şantajată cu publicarea unor fotografii deocheate. 20.000 de dolari! Suspectul, cunoscut pe Facebook
