Cum s-a înfiinţat satul Albina, din apropierea Timişoarei, şi de ce se numeşte aşa

albina timis

Le este familiar multor timişoreni, mai cu seamă ca destinaţie de weekend, la vreme de vară, când relaxarea la iarbă verde, lângă o apă curgătoare, pare o idee excelentă. Puţini îi ştiu însă istoria şi încă mai puţini cunosc amănuntele inedite legate de naşterea satului Albina, aparţinător de comuna Moşniţa Nouă, o aşezare care încă n-a împlinit nici măcar un veac de existenţă.

„Localitatea s-a înfiinţat în 1925 şi, la început, s-a numit Colonia Bucovăţ- Brod. După Primul Război Mondial, Regele Ferdinand I al României împroprietărise foştii soldaţi, prin Legea Agrară din 1921, acesta fiind contextul în care, din Sebeşul de Jos, judeţul Sibiu, mai multe familii de ardeleni s-au mutat în Banat.

Citeşte şi: Când trecem la ORA DE VARĂ 2017. Trebuie să dăm ceasurile cu o oră înainte. Cum ne va afecta

Pe meleagurile lor de baştină, aproape de trecătoarea Turnu Roşu şi la poalele Vârfului Suru, nu mai erau locuri pentru case.

Terenul pe care se află astăzi Albina aparţinuse unui grof maghiar care fusese expropriat, iar primii colonişti sibieni care au poposit aici au găsit o suprafaţă de pământ pe care se înălţa o singură construcţie, destinată slugilor acelui nobil. Chiar şi în zilele noastre, când camerele acelea au dispărut demult, oamenii mai spun, când se duc spre partea aceea de teren arabil, că merg la Odăi”, ne spune Mirela Truşcă, ai cărei străbunici, ambele perechi, s-au numărat printre întemeietorii satului din vecinătatea Timişoarei.

VIDEO! Dorel, alcoolul şi buldozerul

„A fost grea adaptarea coloniştilor, obişnuiţi cu muntele, la pusta cu spaţii largi şi mult pământ care se cerea lucrat. Cei care-au venit mai întâi au început prin a-şi construi bordeie în pământ, chiar la marginea loturilor cu care fuseseră împroprietăriţi. S-au apucat de muncile câmpului, dar, când a venit vremea iernatului, s-au întors la Sibiu, cel puţin în primii ani.

Vatra satului Albina s-a definitivat abia în 1928, când aici s-au mutat 81 de familii de ardeleni. Au fost 70 din Sebeşu de Jos, una din Dealu, judeţul Alba, şi alte opt din Sadu, judeţul Sibiu”, continuă interlocutoarea noastră, adăugând că, în pofida a ceea ce ar fi fost de aşteptat, coloniştii majoritari nu se ocupau, în zona lor de origine, cu oieritul.

„Ţine de percepţia comună că, dacă eşti sibian şi stai la ţară, e obligatoriu să creşti mioare. Ei bine, la Sebeşu de Jos, meseria de bază nu era păcurăritul. Oamenii locului erau boştinari, adică adunau resturi de faguri de albină şi făceau ceară. Se cunoşteau între ei, erau ştiuţi în ţară, dar şi în Serbia, în Ungaria şi la sud de Dunăre.

Contactau apicultorii, luau de la ei faguri, preparau ceara şi o vindeau lumânărarilor. Se practica metoda cu… plata la recoltă, iar meşteşugul urma rânduiala bătrânească.

În amintirea lui, dar şi a primilor locuitori din Albina, care se îndeletniceau cu el, una din uliţele noastre se numeşte chiar Strada Boştinarilor. Cu timpul, ardelenii veniţi în Banat cu căruţe cu coviltir au început să-şi înalţe case, împrumutându-se de la bancă şi plătindu-şi cu stricteţe datoriile.

Chibzuiţi, dar şi interesaţi ca odraslele lor să înveţe carte, şi-au făcut şcoală încă din 1930, însă şi biserică, la început în aceeaşi incintă în care existau şi sălile de clasă. A urmat un lăcaş de cult din lemn, iar apoi cel nou, folosit până în zilele noastre”, subliniază Mirela Truşcă.

Şi tot ea ne spune că numele satului nu cu boştinăritul are legătură, ci cu… instituţia bancară care i-a creditat pe noii veniţi. „Banca Albina le-a dat oamenilor bani să se aşeze aici, să-şi întemeieze gospodării şi să-şi facă un sat al lor.

E drept că, şi ei, s-au dovedit la fel de harnici, temeinici şi bine organizaţi ca lucrătoarele stupului, de la care dobândeau materia primă pentru ceara lor”, ne mai spune, zâmbind, moşniţeanca din fosta colonie.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

14 thoughts on “Cum s-a înfiinţat satul Albina, din apropierea Timişoarei, şi de ce se numeşte aşa

  1. Ma bucur ca-ti place, Viorico…pentru mine n-are nici un farmec, si nu e de interes public, mai ales ca staul Albina este pe cale de disparitie…cine mai vrea sa locuiasca acolo…???

  2. Este foarte frumos. As avea o singura adaugire… in zona respectiva pe terenurile oamenilor (din Mosnita Noua, Mosnita Veche, Bucovat) au existat constructii, (case de locuit si grajduri pentru animale) pentru perioada de vara , unde de multe ori au ramas si peste iarna gospodarii . Aceste „ferme de vara” sau numit HODAI – Hodaie (si nu odai) de unde de multe ori doar duminica si de sarbatori au venit la sat. In zona respectiva au avut mai multe familii asemenea hodai ( casa de locuit in toata regula si grajduri ,cotete serioase pentru animale, doar ca erau imprastiate. Si bunicii mei au avut hodaia chiar langa Albina si au trait alaturi cu noii colonisti in intelegere perfecta. Poate daca bunicii tai mai traiesc ei poate sa spuna mai multe

  3. Deci maghiarii au fost expropriati, alungati si exterminati si pamantul fusese dat la romani. Abia dupa 1918, marea unire. O intreaga tara furata. Atat despre istorie de 2000 de ani si continuitatea dacoromana.

    1. Cei care au refuzat cetatenia romana si au plecat in Ungaria au fost despagubiti corect de statul roman.Procesul optantilor.Daca nu stiti nu calomniati grosolan.Informati-va .Aveti varii posibilitati acum

  4. ioan bumbu iar ai fumat etnobotanice sau ciuperci halogicene ? Vino până la Albina și vezi cât sa dezvoltat acest sat ,eu zic să îți vezi de treabă că ai o problrmă mare la mansardă ?????

  5. Multi nu stiu istoria locurilor de aici deoarece bunicii ori nu le au povestit sau nu au stiut. Ar fi bine sa mai informeze populatia de dupa revolutie despre istoria satelor si infiintarea lor.Eu stiam despre istoria satului de la străbunica mea care a avut hodaia chiar la dalma timisului.Chiar asa stiam si eu povestea satului

  6. Am auzit de acesta istorie am avut un unchi care a locuit acolo da cu timpul sa intors la sibiu , in legatura cu comentariul despre disparitia satului albina ,sa nu uitam ca in toata Romania satele sint pusti au ramas citiva batrini mai toti sint plecati in strainatate.salutari albinenilor cu radacin din sebesul de jos .

  7. Buna tuturor si mai ales Albinenilor ! Sunt un nepot care si-a petrecut vacantele pe malul Timisului ( acum aprox 50 de ani) avadu-l ca unchi pe ciobanul satului „Nea Andrei ” si matusa pe ” Tusa Maria”.Nu intelegeam pe atunci de ce toata lumea se saluta si-si spunea „vere” Ma gandeam ca or fi toti neamuri intre ei …Deabea acum citind istoria satului am inteles de ce…ma bucur nespus ca am dat peste acest articol si ca am aflat si provenienta numelui satului.Va salut pe toti Albinenii cu mult drag,oameni harnici si prietenosi cum nu am mai vazut in alte parti…Ma semnez „Cornel nepotul lu’ Andrei…”

Dă-i un răspuns lui Julev Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *