Numărul diagnosticelor de cancer de sân aflat în stadiile incipiente de evoluție și de tumoare care nu s-a extins în țesuturile mamare din jur a crescut vertiginos în ultimii ani, proporțional cu cel al femeilor care recurg la mamografii, potrivit unui studiu recent realizat în Danemarca.
Autorii studiului au demonstrat o legătură între programele de screening al cancerului de sân și supra-diagnosticarea tumorilor non-agresive. Astfel, programele de screening pentru depistarea cancerului la sân pot detecta, pe lângă tumorile periculoase, și formațiunile mici, cu dezvoltare lentă, care sunt puțin susceptibile să fie fatale și care ajung să fie supra-diagnosticate și supra-tratate.
Conform oamenilor de știință, una din trei femei primește un diagnostic inutil de cancer de sân. Un diagnostic de cancer este un eveniment cu un impact devastator atât pentru pacientă, cât și pentru familia acesteia, cu implicații substanțiale asupra calității vieții, iar supra-tratamentele prin operații, radioterapie și uneori chimioterapie au consecințe foarte grave, uneori letale, susțin specialiștii.
Scopul mamografiilor este acela de a depista tumorile la sân înainte ca acestea să poată fi detectate în cadrul examenelor clinice, astfel putând fi efectuată o intervenție în pripă asupra cancerului, care ar putea fi mai ușor de îndepărtat.
În mod ideal, acest lucru ar însemna ca, în timp, să existe mai puține femei diagnosticate în stadii avansate ale tumorilor. Noile cercetări pun însă sub semnul întrebării eficacitatea mamografiilor pentru reducerea numărului de decese din cauza cancerului de sân!
