Relaţia unui copil cu mâncarea se construieşte în copilărie. Atunci învaţă ce înseamnă foamea şi pofta, descoperă plăcerea de a mânca, începe să-şi recunoască nevoile corpului, să ştie ce rol au alimentele.
Dar un copil nu poate să-şi construiască singur o dietă diversificată şi echilibrată, nu ştie să se protejeze de supraoferta alimentară, nu reuşeşte să identifice corect produsele.
Pentru asta are nevoie de familie. „O alimentaţie sănătoasă presupune diversificare. Copiii nu trebuie să aibă interdicţii alimentare, însă nici o dietă nesănătoasă. Ei trebuie să mănânce din toate categoriile de alimente.
Diversificarea alimentaţiei se face cu răbdare, pentru că e normal ca micuţii să fie reticenţi la nou aşa cum suntem, de fapt, cu toţii. Alimentele nou introduse vor fi incluse în produse pe care copilul deja le acceptă.
Este, de asemenea, foarte important ca toţi membrii familiei să mănânce aceleaşi feluri de mâncare. Dimensiunea porţiei copilului trebuie să fie stabilită în funcţie de vârsta copilului şi de activitatea fizică.
Astfel, celui mici se pune în farfurie o cantitate de mâncare pe care poate să o acopere cu palmele lui. Copiii, spre deosebire de adulţi, trebuie să aibă, zilnic, trei mese principale şi două gustări.
În alimentaţia zilnică a celor mici, aproape jumătate va fi reprezentat de grăsimi. Copilul creşte în urma consumului de proteine şi grăsimi, astfel că nu vom pune în farfurie multe fibre şi legume”, a declarat medicul Mihaela Bilic, care şi-a lansat, ieri, la Timişoara, cartea „ABC de nutriţie”.
Potrivit nutriţionistei, părinţii trebuie să-i înveţe pe cei mici că dulciurile sunt o plăcere şi nu un lucru necesar, astfel că se vor consuma din când în când şi cu moderaţie. De asemenea, nici aşa-numitele „alimente nocive” – cum ar fi fast-food-urile, cipsurile sau snacks-urile, mezelurile şi semipreparatele – nu vor fi refuzate copilului din când în când.
„Este important ca alimentaţia copilului să conţină în proporţie de 80 la sută alimente simple şi banale, gătite în casă. Vorbim de mâncăruri pe bază de lapte, făinoase, ouă, carne… Doar facultativ se vor oferi mezeluri şi semipreparate.
De asemenea, micile gustări ambalate, cumpărate din magazine, trebuie oferite cu moderaţie. Consumul se va face punctual şi va fi limitat în afara casei. Spre exemplu, atunci când se merge în parc – unde se întâlnesc mai mulţi copii cu diferite obiceiuri alimentare – putem să luăm o pungă de pufuleţi, cu titlu de excepţie”, spune Mihaela Bilic.
Nici copiii cu o greutate mai mare sau supraponderali nu trebuie să aibă restricţii. „Cura de slăbire este interzisă. Pentru copii cu exces de kilograme recomand reducerea porţiilor de mâncare şi mărirea gradului de activitate fizică.
Sunt două categorii de micuţi care iau în greutate mai mult decât ar trebui, cei cu probleme emoţionale şi cei care au obiceiuri nesănătoase – sunt sedentari, petrecându-şi cea mai mare parte din zi ronţăind câte ceva la televizor sau la calculator”, a completat nutriţionista.
