Abonează-te la Renaşterea bănăţeană!Ziar PDFZiar tipărit

Belinţul şi Chizătăul nu-şi uită istoria. Ce se întâmplă în cele două comune

Comunele timişene Belinţ şi Chizătău, două localităţi care se mândresc cu o îndelungată tradiţie culturală, vor fi, duminică, gazdele celei de-a V-a ediţii a Colocviului Naţional de Folclor „Sabin V. Drăgoi”, ale cărui lucrări vor aduna laolaltă profesori universitari, doctori şi doctoranzi, scriitori, poeţi, muzicologi, etnologi, lingvişti şi istorici din aria culturală bănățeană.

Cu acest prilej va avea loc lansarea mai multor reviste şi cărţi, iar participanţii vor prezenta comunicări pe teme de folclor şi istorie regională. Dezbaterile vor avea ca temă centrală balada „Mioriţa” într-o nouă interpretare hermeneutică a textului literar.

Puţini ştiu că, în 1934, însuşi Sabin Drăgoi a cules, la Belinţ, o variantă a „Mioriţei” de o unică expresivitate, „cea mai frumoasă şi preţioasă melodie românească”. Aceasta s-a constituit apoi în izvor de inspiraţie pentru marele compozitor bănăţean, dar şi pentru alţi creatori autohtoni şi stăini.

La Chizătău, chiar pe meleagurile unde legendarul Trifu Şepeţian a zămislit, la 1840, cea dintâi corală din spaţiul cultural şi istoric românesc, va fi dezvelită o placă memorială închinată profesorului şi scriitorului Gabriel Manolescu (1926-1988), fondatorul Arhivei de folclor a Universităţii din Timişoara, iar Ansamblul Coregrafic „Hora Belinţului” (foto), instruit de coregraful Adrian Zîmbran, va delecta asistenţa cu un potpuriu de dansuri naţionale.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare