Șapte dintre cele 42 de municipii și orașe românești care au pierdut, în ultima generație, mai mult de o cincime din populație se află concentrate în cele două județe bănățene, regiune care se confruntă în mod istoric cu un deficit de populație.
În fruntea listei centrelor urbane afectate de depopulare se situează municipiul Reșița, care a pierdut până la începutul acestui an circa 30.000 de locuitori, reprezentând mai mult de un sfert din populația înregistrată la recensământul din 1992, când reședința Banatului de Munte era deja afectată de primul val migratoriu de după revoluție.
Urmează, în ordine, Moldova Nouă – 7.200 locuitori (37 la sută mai puțin față de 1992), Bocșa – 5.700 (26 la sută), Anina – 4.500 (35 la sută), Oravița – 3.500 (22 la sută), Caransebeș – 19.000 (20 la sută), Oțelu Roșu – 2.900 (20 la sută). Alte două orașe bănățene, Gătaia și Ciacova, figurează de asemenea în acest clasament, însă, în cazul lor, scăderea democrafică înregistrată de statistici este doar aparentă, întrucât mai multe sate componente au fost desprinse de centrul administrativ urban, pentru a forma comunele Birda și, respectiv, Ghilad.
Scăderi semnificative ale populației s-au înregistrat și în celelalte orașe ale regiunii istorice (aproape 40.000 de locuitori mai puțin la Timișoara, aproape 8.000 la Lugoj ș.a.m.d.), astfel că, în total, mediul urban bănățean a pierdut în ultimul sfert de veac aproape 110.000 de locuitori, fapt care-l situează pe un nedorit loc I la nivel național.
Nici mediul rural din județele Timiș și Caraș-Severin nu a făcut excepție, contribuind, pe ansamblu, cu o pierdere de încă 80.000 de locuitori.
Aici se concentrează, de altfel, 11 dintre comunele care au înregistrat în același interval o scădere demografică mai mare de 35 la sută, de semnalat fiind că Banatul a avut un puternic efect de contagiune și asupra județului vecin, Mehedinți, care a contribuit, la rândul său, cu 18 comune în curs de depopulare.
Un fenomen similar se mai înregistrează, însă la o amplitudine mai mică, în zona rurală a Munților Apuseni și în jumătatea de nord a județului Teleorman – în acest ultim caz fiind vorba însă preponderent de migrarea locuitorilor de la sat la oraș.
Dar, dacă în celelalte regiuni, scăderea demografică s-a estompat vizibil în ultimii cinci ani, mediul rural bănățean este foarte aproape de limita la care nu va mai avea capacitatea să se regenereze nici măcar în condițiile în care strămutarea la sat a orășenilor se va menține la media ultimului deceniu.
