Au pornit cu mâinile goale… Acum au 1.000 de hectare şi 400 de vite

Dacian Luchian

Vizitând zona, aflăm despre familia Luchian din Toager, comuna Giera, că a pornit efectiv de la zero şi că astăzi deţine o exploataţie agro-zootehnică modernă şi de mare întindere. E incitant, desigur, să desluşeşti secretul unor oameni veniţi în Banat pentru nişte slujbe de rând, acum mai bine de două decenii şi jumătate, şi care astăzi lucrează aproape 1.000 de hectare de teren şi deţin şi vreo 400 de vite.

Impresia vizuală este din start plăcută, atunci când te apropii de ferma de animale, trecând pe lângă parcelele cultivate cu grâu, porumb şi lucernă. La faţa locului îl întâlnim pe Dacian Luchian, un tânăr de numai 24 de ani, care se află la treabă. Îşi ajută tatăl în munca de zi cu zi la fermă şi nu de puţine ori lucrează de la răsărit până la apus, ba chiar şi până la ore târzii din noapte în anumite perioade.

Au început cu o gospodărie frumoasă

Cum a început toată povestea? Tânărul ne istoriseşte că părinţii săi provin de prin părţile Vasluiului. Tatăl a venit în Timiş în 1990 şi, tehnician veterinar fiind, şi-a găsit un angajament în branşă, la o fermă de profil. În anul următor şi-a adus aici şi soţia, de profesie educatoare.

Fiind oameni foarte harnici, şi-au amenajat mai întâi o gospodărie frumoasă, apoi s-au apucat, ca toţi ţăranii, să crească animale. Ţineau vaci, iar câţiva ani mai târziu omul a cumpărat un grajd dezafectat, la Toager, unde a început un business mai răsărit. Cam prin anul 2.000 a profitat de lichidarea unei ferme din zonă şi a cumpărat 20 de vaci de lapte, din rasa Bălţata românească. Cam acesta a fost punctul din care familia a pornit cu paşi hotărâţi spre o frumoasă expansiune în zootehnie.

 

O finanţare SAPARD

Prin 2006, oamenii au fructificat şi oportunitatea unei finanţări nerambursabile prin programul SAPARD, achiziţionând din Olanda 40 de vaci din rasa Holstein, foarte performante, apoi o combină nouă, un prim tractor şi de-atunci încoace calea le-a fost deschisă către o exploataţie mare. Povestea istorisită aşa, în principalele ei repere, pare foarte simplă. Dacian Luchian ne relatează, însă, că de 20 de ani părinţii lui nu şi-au luat concediu decât cel mult o săptămână pe an.

Masterand la Universitatea de Ştiinţe Agricole

Tânărul a absolvit mai întâi Liceul Economic din Timişoara, fiind, deci, contabil calificat, dar a devenit licenţiat în agronomie, după ce a urmat cursurile facultăţii de profil de la Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului. Mai mult, la ora actuală este masterand în anul al doilea, din dorinţa de a se perfecţiona şi a exploata mai temeinic pământul familiei.

ACCIDENT TERIBIL! O persoană a murit şi alte şase au fost rănite grav

„Tata m-a îndrumat către agronomie, pentru că el este specialist în creşterea animalelor. Adevărul este că agronomia îmi place mai mult decât zootehnia, deşi tata m-a învăţat şi pe mine multe lucruri despre îngrijirea vacilor şi, atunci când e nevoie, intervin şi eu, dacă mă pricep. La noi, ziua de lucru începe în jur de ora opt, când eu şi cu tata ne sfătuim şi ne facem planul pentru lucrările care trebuie făcute. Mai avem cinci angajaţi aici în fermă, dar o parte dintre animale sunt încă acasă, în sat”, ne mărturiseşte Dacian Luchian.

Restanţe la concediu în ultimii doi ani

El însuşi nu şi-a luat concediu în ultimii doi ani. E un lucru de care ar trebui să ţină seama toţi cei care doresc să facă agricultură în mod temeinic: fără muncă din greu nu prea se poate. Dacian mai are o soră care, este drept, nu se îndreaptă către agricultură, fiind deocamdată studentă la Drept, dar plănuind şi pregătindu-se temeinic, în prezent, să dea la Medicină.

Nu prea se mai face agricultură după ureche

Familia Luchian din Toager exploatează circa 950 de hectare arabile, dintre care aproximativ 750 le deţine în proprietate, având, totodată, în jur de 400 de bovine. Are nişte grajduri noi, de toată frumuseţea, recent finalizate şi automatizate în bună măsură, plus săli de muls bine utilate. Apropo de investiţiile remarcabile deja duse la bun sfârşit, tânărul agronom ne mai dezvăluie unul dintre secretele succesului: tatăl său nu s-a temut niciodată de riscuri şi a apelat la împrumuturi bancare atunci când a simţit că planurile sale de dezvoltare vor fi productive.

Mai mult ca sigur, familia de fermieri nu se va opri în punctul ăsta, deşi momentul actual nu e din cale-afară de favorabil. Realizează o producţie mare, de circa 2.000 de litri de lapte pe zi, dar preţul de desfacere, de 90 de bani pe litru, cu greu acoperă costurile de producţie, iar preţurile cerealelor sunt, în această perioadă, foarte scăzute.

Toate fermele se confruntă cu probleme

Comuna Giera şi satele sale aparţinătoare au, de altfel, câteva zeci de ferme de la dimensiuni medii în sus, şi toate se confruntă cu probleme similare, ba unele dintre ele primesc numai 82 sau 83 de bani pe litrul de lapte, deoarece nu produc cantităţi suficient de mari pentru a satisface compania de procesare care achiziţionează la greu din zonă. Fiecare dintre fermierii mai răsăriţi din Giera încearcă, chiar şi în aceste vremuri vitrege, să îşi extindă proprietăţile funciare.

Preţul hectarului a sărit de 3.000 de euro

Colac peste pupăză, şi această piaţă a devenit mai dificilă, preţul hectarului din zonă sărind deja peste 3.000 de euro, dacă e să facem o medie. E important, însă, că oamenii nu se dau bătuţi şi că încearcă să ţină pasul chiar şi cu marile exploataţii cu capital străin. Şi că, iată, vine din urmă şi o tânără generaţie de agricultori care iubesc pământul şi animalele şi nu se dau în lături de la muncă. Tineri temeinic pregătiţi profesional, ca Dacian Luchian, mai sunt, slavă Domnului, ba chiar tot mai mulţi.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *