ALEGERI PARLAMENTARE 2016 Votul pentru alegerea noului Parlament al României a început. Ce trebuie să ştim înainte de a vota

Alegerile parlamentare 2016 au început duminică 11 decembrie, la ora 7.00, la urne fiind aşteptaţi peste 18,2 milioane de români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară şi se încheie la ora 21.00, cu primele date exit-poll.

12.00 – Prezenţa pe ţară este de 12.47%. În Bucureşti, prezenţa a depăşit-o pe cea pe ţară: 12.55%. In topul prezenţei se menţin judeţele din sudul ţării: Teleorman – 17.42%, urmat de Olt 16.77% şi Dolj 15.57%. La coada clasamentului se situează Maramureş cu 8,16, Bistriţa Năsăud cu 7.55%, Timişoara şi Satu Mare.

11.00 – Prezenţa la vot, potrivit datelor FURNIZATE ÎN TIMP REAL este de 8.62%. Au votat până la această oră 1.573.464 de alegători.

10.00 Prezenţa la nivel naţional este de 5.27%, în Timiş fiind de 4.02%.

10.00 Teleorman, Olt şi Dâmboviţa sunt pe primele locuri la prezenţa la vot cu 7% din locuitori.

ora 9.05 – Prezenţa la vot, potrivit datelor în timp real furnizate de BEC, este de 2.58%. Au votat până la această oră 471.866 de alegători.

ora 8.00 – Prezenţa la vot, potrivit datelor în timp real furnizate de BEC, este de 1.08%. Au votat până la această oră 197.972 de alegători.

Proncentul celor care şi-au exprimat votul în diaspora este de 47.39%.
În circumscripţiile electorale din ţară vor fi aleşi 308 deputaţi şi 134 de senatori, iar în circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării vor fi aleşi 2 senatori şi 4 deputaţi.

Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

Pot vota în ţară cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii: au domiciliul sau reşedinţa în România şi au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu pot alege debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: a) cartea de identitate; b) cartea electronică de identitate; c) cartea de identitate provizorie; d) buletinul de identitate; e) paşaportul diplomatic; f) paşaportul diplomatic electronic; g) paşaportul de serviciu; h) paşaportul de serviciu electronic; i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator pot vota în secţia de votare în care activează, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă.

Candidaţii pot vota în orice secţie de votare de pe raza circumscripţiei electorale în care candidează.

Votarea se desfăşoară duminică, 11 decembrie 2016, între orele 7.00 şi 21.00. La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorilor care la ora 21.00 se află în sala unde se votează li se permite să îşi exercite dreptul de vot.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; b) persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale; c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare; d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective şi dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; e) persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.

În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare: a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana care şi-a pierdut drepturile electorale şi persoana care a optat să voteze prin corespondenţă; b) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secţie de votare; c) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în cazul în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective; în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”; e) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, are domiciliul sau reşedinţa în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale; f) permite alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în lista electorală permanentă să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul verbal al operaţiunilor de votare.

Ştampila cu menţiunea „VOTAT”, încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a unui alt membru al biroului electoral.

Sunt nule şi nu intră în calculul voturilor valabil exprimate: buletinele de vot la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere (indiferent de menţiunile înscrise de alegător); buletinele de vot la care ştampila este aplicată în afara patrulaterelor; buletinele de vot la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere, chiar dacă una dintre ştampile a fost tăiată. Se consider[ vot valabil exprimat: buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater; buletinele de vot pe care ştampila aplicată depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în interiorul aceluiaşi patrulater; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater şi în afara patrulaterelor; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater, dar pe buletin sunt înscrise diferite menţiuni ale alegătorului.

Au dreptul la urnă mobilă cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia electorală respectivă care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate, înregistrată la cea mai apropiată secţie de votare de locul în care se află în ziua votării, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În cazul cetăţenilor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unităţile medicale unde se află internaţi, după caz.

De urnă mobilă beneficiază şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. Procedura de exercitare a dreptului de vot de către această categorie de alegători este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central. În aceste condiţii pot vota numai persoanele care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale în care au loc alegeri.

Ce aduc nou. Măsuri în premieră la urne

Votul prin corespondenţă în diaspora, numărătoarea voturilor în secţii înregistrată audio-video, un număr mai mic de parlamentari şi alegerea pe listă – acestea sunt doar câteva dintre premierele şi noutăţile scrutinului de duminică din România, organizat după o lege electorală din 2015.

Alegerile de duminică au fost organizate şi se desfăşoară după o nouă lege electorală, adoptată în 2015, faţă de scrutinul din 2012, parlamentarii fiind aleşi acum pe listă şi nu uninominal, metodă folosită ultima dată în 2004.

Noua legislaţie electorală prevede un număr mai mic de senatori şi deputaţi, faţă de vechea legislatură. Scăderea a rezultat după ce norma de reprezentare pentru deputaţi a fost stabilită la 73.000 de locuitori şi de 168.000 de locuitori pentru senatori. Astfel, românii aleg, duminică, 326 deputaţi, dintre care 18 ai minorităţilor, şi 134 de senatori. Viitorul Parlament va număra după alegeri 466 de deputaţi şi senatori, faţă de 588, câţi au fost aleşi în 2012.

La alegerile parlamentare din 11 decembrie sunt organizate în străinătate 417 secţii de votare, cel mai mare număr de secţii organizat vreodată în diaspora, cu 111 mai multe, decât la alegerile parlamentare din anul 2012 şi cu 123 mai multe decât la scrutinul pentru alegerile prezidenţiale din anul 2014, potrivit declaraţiei purtătorului de cuvânt al MAE Ionuţ Vâlcu.

„Din cele 417 secţii de votare propuse, 193 de secţii de votare vor fi organizate pe lângă ambasadele, consulatele şi institutele culturale ale României din străinătate. 217 secţii de votare reprezintă propunerile motivate de MAE pentru a fi create în străinătate, iar 7 secţii de votare vor fi organizate la solicitarea a cel puţin 100 de cetăţeni români care s-au înscris în Registrul Electoral Român până la data de 14 septembrie 2016”, a adăugat purtătorul de cuvânt al MAE.

Diaspora va fi reprezentată în continuare de 4 deputaţi şi 2 senatori, o premieră constând însă în introducerea votului prin corespondenţă pentru acest tip de alegeri. Doar 8.889 de cetăţeni români vor vota prin corespondenţă la scrutinul parlamentar din acest an, aceştia înscriindu-se în Registrul Electoral Român până la data de 14 septembrie 2016, cu opţiunea votului prin corespondenţă.

Având în vedere numărul redus al alegătorilor din străinătate care s-au înscris în Registrul Electoral, guvernul Cioloş a adoptat OUG 47/2016 care a permis înfiinţării unor noi secţii de votare în afara celor şapte secţii solicitate, potrivit legii de cel puţin 100 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.Cele şapte secţii de votare solicitate de românii din diaspora au fost deschise în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1 secţie de votare solicitată), Republica Moldova (patru secţii) şi în Spania (două secţii).

Cele mai multe secţii de votare sunt organizate în Italia, 73, în Spania, 53, în Republica Moldova, 35, SUA, 31, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, 21, în Franţa 16, în Germania 15, în Belgia, 9 şi în Canada 8.

În localităţile în care la scrutinul din 2014 a fost un flux mare de votanţi, au fost înfiinţate mai multe secţii de votare, a precizat MAE, făcând trimitere la Chişinău, unde au fost deschise 12 secţii de votare, Londra, 8 secţii, la Bruxelles, 7 secţii, la Paris 6 secţii, la Roma şi Madrid câte 5 secţii.

Alegătorii din dinaspora au la dispoziţie şi o hartă interactivă pe site-ul MAE pentru a identifica cea mai apropiată secţie de votare de reşedinţa sau domicilul din străinătate.

Tot ca o premieră, activitatea în secţiile de votare va fi înregistrată audio-video, neîntrerupt, după ora 21.00 când se închid secţiile şi până ce toţi membrii acestei părăsesc secţia. Înregistrarea va fi făcută cu o tabletă securizată de Serviciul pentru Telecomunicaţii Speciale(STS), de către un operator de calculator, dintr-un punct fix.

„Nefilmarea acestor operaţiuni este infracţiune. (…)În momentul în care undeva, la secţie de vot, o tabletă i se întrerupe funcţionarea aplicaţiei de înregistrare video în centrul de monitorizare se semnalează automat. Este atenţionată persoana care răspunde de buna desfăşurare în secţia de vot şi se va vedea dacă e un incident tehnic sau dacă a fost o întrerupere voluntară. (…)Aceste înregistrări video, tot conform Hotărârii de Guvern, în cursul nopţii şi a doua zi şi până când vom termina, vor fi. Odată cu tableta, în fiecare unitate din STS se va încheia un document în care se va menţiona explicit dacă operatorul a folosit sau nu această facilitate, care este obligatorie potrivit legii. Aceste filmuleţe vor fi toate descărcate, vor fi stocate într-un mediu sigur şi, aşa cum prevede legea, vor fi păstrate trei luni de zile. După trei luni de zile le vom distruge împreună cu dispozitivele fizice pe care ele sunt stocate, dacă între timp nu cumva BEC sau organele legii au cerut vreuna dintre înregistrări”, a declarat directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale(STS), Marcel Opriş.

A fost schimbat şi tipul de plic folosit pentru strângerea şi transportul ştampilelor. Plicurile folosite duminică sunt unele transparente, ce se ştampilează la început iar la final se sigilează.

Ca o noutate în istoria alegerilor electorale din România, actualul scrutin este informatizat complet.

„Am dat dispoziţie, orice fel de operaţiune informatică se jurnalizează, se păstrează atât cât spune legea. Adică dacă este o infracţiune, noi vom păstra aceste jurnalizări până când se stinge efectul infracţiunii, adică nu trei luni, aşa e în lege. Din acest punct de vedere, chiar dacă un operator STS, cineva din BEC, ar face vreo operaţiune în sistemul informatic, prin care să altereze corectitudinea votului, urmele rămân acolo şi sunt la dispozţia justiţiei. Sunt atât de grav ca să înţelegeţi că este exclusă orice fel de posibilitate ca în sistemele electronice să fie alterată voinţa cetăţeanului”, a mai spus directorul STS.

Faţă de alegerile din iunie, toate procesele verbale, completate electronic, vor fi publicate automat de sistem, începând cu ora 12.00 noaptea, fără intervenţie umană. Totul într-un format pe care partidele şi mass-media să îl poată prelua.

De asemenea, la cerere, partidele politice beneficiază de conexiuni speciale de la STS, prin care să-şi introducă datele în sistemele proprii de evaluare.

Pentru organizarea în siguranţă a scrutinului de duminică au fost mobilizate 45.000 de forţe ale Ministerului Afacerilor Interne(MAI),cele mai multe pentru măsuri de ordine în secţiile de votare.

mediafax.ro


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare